#Îmiparerău

Cândva vei înțelege...pentru ca am să-ți povestesc totul. Candva, peste foarte mulți ani. Când vom putea sta față în față și ne vom uita unul la altul fără nimic în suflet, goi. Cel puțin sentimentele unuia pt celalalt sa fie stopate, dacă va fi posibil. Și abia atunci vei înțelege, și eu voi avea timpul să-ți explic "relația" mea cu ea, aparentele și actele. Ce simt pentru tine nu îți voi mai explica niciodată, pentru ca nu cred ca se mai poate. Nu e o jignire, nu te supăra. Ai înțeles însă, in seara asta, ce am trait de când te-am cunoscut. Nu știu dacă e gelozie sau alt sentiment, dar se întâmplă când îți petreci timp cu el. Sau eu cu ea. Dar cert este ca doare al dracul de rău, și neputința de a-l stopa ma ucide.

M-ai părăsit în seara asta. Știu ca ai luat decizia in sufletul tău. Nu e la fel de rezistent ca al meu (de atâtea luni) și te înțeleg. Nu te condam nici un minut. Îmi pare rău că nu am înțeles nici eu ca iubirea nu e un lucru bun, nu între noi. M-am schimbat foarte mult de când te-am cunoscut, și de când țin atât de mult la tine  m-am îndepărtat și mai mult de ea. Dar dacă nu am fost capabil sa-ți explic atata vreme, îmi merit durerea. 

E târziu acum pentru regrete. Ajunsesem sa te iubesc atât de mult, încât te vedeam în viata mea pentru foarte mulți ani. Asa cum puteam amândoi, acolo, digital. Îmi dădeai o forță de a vedea fiecare obstacol din relație cu alți ochi, cu putere, cu încrederea ca ești acolo și ma iubești. Nu știu dacă vei înțelege, dar îmi dădeai...viață. Da. Asta era.  

Din păcate, nu am înțeles eu de ce m-ai împins sa îmi petrec timpul meu, cu ea. Și nu înțeleg nici acum. Nu după ce știi și simți ce sunt eu pentru tine. Și iar am ajuns sa arat in exterior, cu ea, ceva ce nu este. M-am întors la începuturi. Și m-ai aruncat fix în momentul în care ma întrebam, pe scaun, în tacere: ce caut eu aici, când sufletul mi-e acolo? 

Sper sa reușești sa ma uiți. Sa nu mai suferi vreodată. Ți-am mai scris, dă-mi mie ce ai acolo, în inima, pt mine. Și nu te mai uita înapoi, când pleci. Asa, măcar tu vei putea trai. 

In noaptea asta, îmi pare rău. Pentru ca nu vei mai putea fi vreodată puiul meu. Poate vei reveni la cea de acum un an, dar nu știu daca vei mai simți ca ești îngerul meu drag. 

...atunci, acum, cândva, te voi iubi mereu, D. Timpul nu poate măsura bătăile unei inimi care iubește. 

(MAH)