luni, 22 noiembrie 2021

#noi_cei_reali

Când te apropii de mine, încep sa freamăt. Vii repede, sa nu apuc sa fac eu primul gest.

Dar...mă săruți. Și e gata!

Gestul cel mai superb pe care mi-l dai, mă declanșează instant. Și te prind în brațe, și încep sa-ți caut cu înfocare buzele, limba, dorința.Te simt, te lipesc de mine, mâinile îmi spun că ai un trup minunat.Tânjești după mine, și te simt mai întâi controlată, cu puțină respingere.Dar nu mă pot opri, pentru că încep sa simt că mă vrei și tu, și cedezi puțin, și te iau lângă mine, și îți sorb buzele. Îți simt fesele încordate, le mângâi. Îți presez sânii, îi simt frematând de dorință. Îți invadez gâtul, și mai repede mai lăsa sa-ți sărut sânii decât locul.

Da, locul acela. Legat de Vero, prin milioane de senzații. Mă primești între picioarele tale, și eu sărut gâtul, și îmi imaginez că sunt în tine, și imping mai tare. Mai adânc. Să simti cum te vreau, sa simți orgasmul final. Te deschizi și mă strângi cu picioarele. Eziți, m-ai primi în tine. Visăm amandoi că te inund, fierbintele lichidelor unindu-se și innebunindu-ne de placere. Gemi, fără să îți dai seama, te lași fără control, poate pentru prima dată. Te lași. Sunt două cuvinte, dar cuprind mii de trăiri vinovate pe care le lași acum libere, știind că eu ți-am promis. 

Plăcerea simțurilor, plăcerea trupurilor, plăcerea viselor...placerea dragostei noastre apropiate de nebunie.

Cand va fii, dacă va fii...va fii ceva mult peste visurile noastre, mult peste tot ce am crezut ca exista între noi.

Te iubesc.

Azi, sufletește. Maine, cu trupurile unite. 

In viața noastră viitoare...complet. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu